Consumul excesiv de alcool (alcoolism)

Către sfîrşitul secolului al XVIII-lea, medici din Anglia şi Germania au definit pentru prima dată dependenţa de alcool ca fiind o boală şi au descris-o ca atare.

A mai durat însă cîtva timp pînă cînd acest concept s-a impus oficial şi cu toate consecinţele în opinia publică.

Alcoolismul sau sindromul de dependenţă alcoolică este o boală primară, cronică, influenţată în dezvoltarea şi manifestările ei de interacţiunea factorilor ce ţin de personalitate cu cei ai mediului, cunoaşte o evoluţie progresivă, adesea putînd fi fatală şi se caracterizează prin pierderea controlului asupra consumului de alcool, constant sau periodic, preocuparea faţă de alcool şi consumul de alcool în ciuda consecinţelor nefaste şi dereglărilor gîndirii.

În Republica Moldova conform datelor statistice a CNŞPSPMS incidenţa totală prin alcoolism a constituit în 2006 – 107,4 cazuri la 100 mii locuitori.

Alcoolismul este o boală primară pentru că nu prezinta un sindrom al unei alte stări de boală existente, ci poate cauza ea insăşi alte tulburări fizice sau psihice sau le agravează pe cele existente.

In modul cel mai evident, alcoolismul ca boală poate fi recunoscut prin consecinţele intoxicaţiei, adică leziuni ale ficatului, stomacului şi sistemului nervos central sau periferic, provocate de alcool. Natura de boală cronică a alcoolismului atrage atenţia asupra caracterului permanent al bolii. Persoana dependentă de alcool va rămîne toată viaţa cu această boală.

Dependenţa de alcool are un caracter predictibil pentru că cunoaşte aceeaşi evoluţie pentru toţi cei care consumă alcool şi este progresivă pentru că persistă în timp şi netratată se agravează iar starea dependentului se înrăutăţeşte.

Alcoolismul este o boală multifazică pentru că afectează individul pe toate planurile - familial, material, intelectual, social, profesional, emoţional şi al sănătăţii - manifestîndu-se în toate prin consecinţe nefaste. Deasemenea tot de abatere de la normal este vorba şi în ceea ce priveşte pierderea autocontrolului şi incapacitatea de a fi abstinent, ne mai putînd fi posibile anumite procese de frînare şi control faţă de alcool, iar capacitatea de control nu poate fi recîştigată nici prin tratament.

Dacă o persoană a trecut prin faza în care a fost atît de dependentă de alcool încît nu şi-a mai putut dirija viaţa, acea persoană nu se mai poate întoarce la stadiul consumului neproblematic de alcool, consum controlat.

Profilaxia abuzului şi a dependenţei de alcool
Persoanele care au un istoric familial de consum excesiv de alcool sau dependenţă de alcool, trebuie să evite pe cît posibil consumul de alcool, chiar şi ocazional.

Această metodă este cea mai eficientă în prevenirea apariţiei alcoolismului şi a complicaţiilor secundare acestuia. Multe persoane consumă alcool pentru a atenua diferite simptome legate de unele afecţiuni, precum depresia sau tulburarile anxios-depresive. În acest caz, este important să se efectueze um tratament psihiatric corespunzator.

În încercarea de a preveni consumul excesiv de alcool şi tulburările legate de alcool se pot folosi două abordări:
- îmbunătăţirea ajutorului şi îndrumării acordate individului (aşa cum a fost descris mai sus);
- introducerea unor măsuri sociale care să influenţeze obiceiurile în materie de consum alcoolic în întreaga populaţie:
-- evidenţierea preţului alcoolului probabil va duce la reducerea consumului; - controlul sau abolirea publicităţii la băuturile alcoolice – nu se ştie cât de mult publicitatea încurajează consumul unei anumite mărci sau consumul general de alcool;
-- controlul vânzărilor – se ştie că relaxarea restricţiilor a dus la creşterea vânzărilor în Finlanda şi alte ţări, dar nu se ştie dacă o creştere a restricţiilor va reduce ratele actuale de consum alcoolic sau va altera şi mai mult obiceiurile legate de uzul de alcool;
-- educaţia sănătăţii: Conform unui studiu, sticlele de alcool care aveau pe etichetă un avertisment cu privire la afectarea sănătăţii i-a făcut pe tineri să fie mai conştienţi asupra consumului de alcool, dar nu le-a schimbat semnificativ obiceiurile legate de consumul de alcool.

Consumul excesiv de alcool duce la disfuncţionalităţi profunde sociale, începând cu viaţa de familie (relaţia de cuplu şi, respectiv, creşterea copiilor), continuând cu relaţiile de servici şi terminând cu accidentele rutiere şi actele antisociale (fraudă, abuzuri sexuale, violenţe, inclusiv crime).

Sprijinul pentru familia consumatorului de alcool
Este foarte dificil pentru membrii unei familii unde există o persoană care are probleme legate de consumul de alcool, în sensul că deseori aceste persoane devin violente, nu se mai implică în viaţa de familie sau alte activităţi cotidiene.

Membrii familiei nu trenbuie să găsească vre-o scuză pentru comportamentul inadecvat al persoanelor alcoolice şi nu trebuie să evite să ceară ajutor medical corespunzator. Trebuie de asemenea să încurajeze persoanele în cauză să apeleze la tratament de specialitate.

In multe cazuri, din diferite motive, persoanele care suferă de alcoolism, nu primesc sprijinul necesar din partea familiei, în acest caz ei trebuie să apeleze cu încredere la ajutorul oferit de centrele specializate în tratamentul alcoolismului.

Tehnicile de control a stresului : unele persoane care se tratează pentru dependenţa de alcool, găsesc utile aceste tehnici de controlare a stresului. Aceste metode ajută pacientul să menţină pentru o lungă perioadă de timp abstinenţa la alcool, îmbunătăţesc starea generală, în special statusul psihic pe toată durata recuperării.

Acestea includ:
- exerciţiul fizic: activitatea fizică regulată, este una dintre cele mai eficiente metode de control al stresului;
- scrisul, este de asemenea o metodă eficientă în controlul stresului;
- exprimarea liberă a tuturor sentimentelor: vorbitul, rîsul, plînsul şi eliberarea furiei sunt normale pe tot parcursul procesului de recuperare;
- găsirea unor activităţi plăcute (hobby), sînt de asemenea utile, pentru ca ajută la relaxare;
- munca de voluntariat, este deseori recomandată, deoarece elimină stresul şi crează un sentiment placut;
- exerciţiile de relaxare, precum exerciţiile de respiraţie, relaxarea musculară, masajul, aromaterapia;
- exerciţiile psihice de meditaţie, precum meditaţia, exerciţiile imaginare, ascultarea muzicii de relaxare sunt utile în recuperarea pacienţilor cu dependenţă de alcool.