E-uri anti UE

Romanii consuma zilnic alimente sau bauturi ce contin aditivi alimentari cancerigeni. Otravurile alimentare de pe piata autohtona sunt interzise in majoritatea tarilor din UE,SUA, Australia sau in tari din fosta URSS.

In continutul tuturor produselor, incepand cu painea si continuand cu preparatele concentrate, mezelurile, produsele din carne, bauturile alcoolice si mai ales cele racoritoare, conservele de tot felul, plantele, fructele, cerealele si legumele modificate genetic si incheind cu banala guma de mestecat, se regasesc substante ce atenteaza la sanatatea si chiar viata consumatorilor.

Companiile producatoare de la noi si de oriunde, care exporta in tara noastra, fie nu au caror reglementari sa se supuna, fie depasesc cu buna stiinta concentratiile admise de substante nocive in produsele la care ne referim.

Daca unele E-uri sunt absolut interzise in alimentele si bauturile din majoritatea statelor UE, SUA, Australia si tari din fosta URSS, la noi sunt produse si comercializate fara nici o restrictie. Ideea care sta la baza acestui atentat la sanatatea populatiei este cea a riscului acceptat. Cu alte cuvinte, daca pe etichetele produselor sunt mentionate otravurile continute si concentratia acestora, consumatorii sunt informati cu privire la riscurile la care se expun, putand astfel consuma E-uri toxice cu nemiluita.

Nu se spune insa nimic despre ce efecte pot avea acestea. Mai grav este ca autoritatile de la noi nu par a fi interesate de aceasta problema si nu incearca sa puna capat acestui atentat la sanatatea consumatorilor. In timp ce principalele tari din Uniunea Europeana limiteaza pe cat este posibil E-urile din mancare si bautura, in Romania acestea pot fi intalnite in orice produs.

Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) a fost pusa pe jar luna aceasta, in urma primirii unei notificari referitoare la prezenta in anumite produse a gumei guar (agent natural de ingrosare) posibil contaminata cu dioxina, folosita de grupul "Danone", care a si retras de pe piata cantitati mari de iaurt, probele prelevate fiind trimise la un laborator comunitar din Budapesta. Scandalul a fost declansat initial in Elvetia, unde se produce guma guar, si in Cehia, la unele firme ce prepara fructe continand substanta respectiva.

Problema ajungand si pe plaiurile noastre mioritice, autoritatile statului au constatat cu stupoare ca nu exista aparatura necesara controlarii cantitatii de E-uri din alimente si bauturi. Ceea ce denota ca acesti aditivi alimentari sunt folositi haotic de producatorii autohtoni, si ca nimeni nu controleaza produsele importate.

Otravuri din paine
Dupa unele studii de specialitate, un locuitor dintr-o tara civilizata consuma circa 4,5 kg de aditivi alimentari pe an. Potrivit dr. Pavel Chirila, medic primar boli interne (Alimentatia echilibrata a omului sanatos - Editura National - 2004), E-urile nocive sanatatii se impart in cinci categorii si anume: cele mai periculoase adaosuri cancerigene; adaosuri foarte cancerigene; adaosuri periculoase; adaosuri potential toxice; adaosuri suspecte.

In prima categorie se inscriu E 330 acid citric/sare de lamaie prezent in majoritatea bauturilor racoritoare, dulciuri, amestecuri de condimente pentru semipreparate cum sunt conservele, pastele de tomate, compoturile, mustarul sau branzeturile, E 621 glutamat monosodic folosit in sosuri si supe concentrate si conservantul E 211 benzoat de sodiu, toate interzise in SUA si Europa occidentala. Nu si la noi, unde autoritatile in domeniu par a fi repetente la aceasta materie.

Interesant este faptul ca unele E-uri considerate periculoase se gasesc chiar si in paine si produsele de panificatie. Este vorba despre emulsifianti semisintetici (agenti de prospetime E 471 mono si digliceride ale agentilor grasi), intaritori de gluten - stabilizatori (E 472 esteri ai mono si digliceridelor si E 482 lactat de calciu) si agenti de oxido-reducere (acizii alimentari E 300 acid ascorbic si E 330 acid citric).

Adaosuri nocive sanatatii
In categoria adaosurilor foarte cancerigene se situeaza urmatorii aditivi alimentari folositi in prepararea alimentelor si bauturilor: E 123 amaranth, E 131 colorant bleu patent, E 142 colorant verde S, E 213 benzoat de calciu, E 214 hidrobenzoat de etil, E 215 hidrobenzoat de etil sodic, E 216 hidrobenzoat de propil, E 217 sarea de sodiu a hidrobenzoatului de propil, E 239 hexametilen tetramina. De asemenea, aditivi periculosi pentru sanatate sunt considerati colorantii E 110 galben, E 124 rosu ponceau, E 102 tetrazina, E 120 acid carmic, E 122 azorubina, E 210 acid benzoic, E 212 benzoat de potasiu, E 228 bisulfit de potasiu, E 240 formaldehida, E 249 nitrit de potasiu, E 250 nitrit de sodiu si E 252 nitrat de potasiu. Alte adaosuri potential toxice provoaca boli intestinale (E 220 dioxid de sulf, E 221 sulfit de sodiu, E 224 metabisulfit de potasiu, E 226 sulfit de calciu), tulburari de digestie (E 338 acid fosforic, E 340 ortofosfati de potasiu, E 461 metilceluloza, E 463 hidroxipropil celuloza, E 466 carboximetil, E 470 saruri ale acizilor grasi), afectiuni dermatologice (E 230 difenil, E 232 ortofenil fenolat de sodiu, E 233 tiabendazol), tulburari metabolice ale colesterolului (E 321 butilhidroxitoluen BTH, E 320 butilhidroxianisol - antioxidant din margarina) si chiar afectiuni neurologice (E 311 octil galat, E 312 dodecil galat).