Frecventa cancerului in lume

Frecventa cancerului in lume ar putea creste cu 50%, atingand cifra de 15 milioane anual pina in anul 2020.

Raportul mondial despre cancer demonstreaza clar ca actiunile intreprinse contra tabagismului, infectiilor si pentru o alimentare mai sanatoasa pot preveni o treime de cazuri de imbolnavire si permit tratarea altei treimi.

Tutunul, cea mai sigura posibilitate de prevenire primara.
Consumul de tutun ramine a fi cel mai mare risc evitabil de cancer. In lume in secolul 20 circa 100 milioane de persoane au decedat din cauza maladiilor legate de tabagism (cancer, pneumopatii cronice, maladii cardiovasculare, accidente cerebrovasculare). Jumatate din fumatorii inraiti mor din cauza acestei deprinderi. Un sfert din fumatori mor prematur (intre 35 si 69 de ani).

Riscul cancerului pulmonar este mai mare de 20-30 de ori la fumatori decat la nefumatori. In tarile cu prevalenta a tabagismului si unde multe femei fumeaza pe tot parcursul vietii lor adulte, se poate atribui fumatului 90% din cancerele pulmonare la persoanele de ambele genuri. Pentru vezica biliara si rinichi riscul este de 5-6 ori mai mare, ceea ce semnifica mai mult de 50% din cazuri datorate tutunului.

Riscul relativ pentru cancerul cavitatii bucale, faringelui, laringelui si esofagului (cancer spinocelular) la fumatori este de 6 ori mai mare decit la nefumatori, iar in cazul carcinoamelor pancreatice este 3-4 ori mai mare. Aceste estimari le depasesc pe acelea facute anterior si, din pacate, se decopera riscuri relative de 2-3 ori pentru forme noi de cancer asociate cu tabagismul: stomac, ficat, col uterin, rinichi, cavitate nazala si sinus, esofag (adenocarcinom) si leucemie mieloida.

Fumul inhalat prin tabagismul pasiv este de asemenea cancerigen si poate creste cu 20% riscul de cancer pulmonar. Nu exista deocamdata nici o dovada ca tabacul provoaca cancer mamar, al prostatei si al endometriului.

Situatia tabagismului este intr-adevar alarmanta in tarile Europei Centrale si de Est si in diverse tari in dezvoltare sau recent industrializate. In intreaga lume tinerii au tendinta sa fumeze din ce in ce mai devreme, ceea ce ii predispune unor riscuri importante la un stadiu ulterior al vietii lor.

Chiar daca este mai bine sa nu incepi niciodata sa fumezi, datele epidemiologice arata de asemenea ca exista avantaje enorme daca renunti la fumat. Se va observa o substantiala diminuare a numarului de decese datorate cancerului in deceniile viitoare la cei care vor renunta la aceasta deprindere. Renuntarea are efecte maxime daca se produce in primii treizeci de ani de viata, dar se obtine o scadere considerabila a riscurilor, mai mult de 60% si la cei care au decis sa renunte dupa 50 de ani.

Infectiile si cancerul: trebuie sa se intervina inevitabil.
In tarile in dezvoltare pana la 23% din afectiunile maligne sunt provocate de agenti infectiosi, printre care virusii hepatitei B si C (cancer hepatic), papillomavirus (cancer al colului, al regiunii anale si al aparatului genital) si Helicobacter Pyori (cancerul gastric). In tarile dezvoltate cancerul provocat de infectile cronice reprezinta doar 8% din afectiunile maligne. Aceasta disparitate este indeosebi flagranta pentru cancerul colului uterin. Astazi mai mult de 80% din decese datorate cancerului de col survin in tarile in curs de dezvoltare.

Vaccinarea ar putea juca un rol esential in prevenirea cancerului. S-a demonstrat ca vaccinul contra hepatitei B previne cancerul ficatului. In aparatul digestiv, orice leziune cronica a tesuturilor cu necroza si regenerare celulara comporta un risc de cancerizare. Consumul de bauturi foarte fierbinti de exemplu poate duce la un cancer spinocelular sau al esofagului, refluxul gastro-esofagian poate antrena adenocarcinome ale esofagului, gastrite cronice etc.

Saracie, bogatie si povara mondiala de cancer.
In tarile dezvoltate probabilitatea de diagnostic pentru cancer este de doua ori mai inalta decit in tarile in curs de dezvoltare. Cu toate acestea, o jumatate dintre pacienti continua sa moara. In tarile in curs de dezvoltare diagnosticul este pus in 80% din cazuri in fazele tardive ale bolii, cind tumoarea devine incurabila, ceea ce demonstreaza necesitatea de a elabora programe speciale de depistare.

Modul de viata occidental si consecinte pentru sanatate.
Modul de viata occidental se caracterizeaza printr-o alimentatie bogata in calorii, grasimi, glucide rafinate, toate asociate cu o activitate fizica proasta, avind ca consecinta un dezechilibru al aporturilor energetice. Numeroase patologii decurg din asta: obezitate, diabet, hipertensiune arteriala, cancer.

Cancerul in cifre
Cancerul pulmonar este cel mai frecvent in lume cu 1,2 milioane de cazuri noi pe an. In continuare se situeaza cancerul mamar, cu mai putin de 1 milion de cazuri, cancerul de colon si de rect, 940000 de cazuri, cancerul gastric - 870 mii ri, cancerul ficatului - 560 mii cazuri, al colului si uterului - 470 mii cazuri, al esofagului - 410 mii cazuri, al capului si gitului - 390 mii cazuri, al vezicii biliare - 330 mii cazuri, limfome - 290 mii cazuri, leucemii - 250 mii cazuri, cancerul prostatei si al testiculelor - 250 mii cazuri, al pancreasului - 216 mii cazuri, al ovarelor - 190 mii cazuri, al rinichilor - 190 mii cazuri, al endometrului - 188 mii cazuri, al sistemului nervos - 175 mii cazuri, melanoame - 133 mii cazuri, cancerului tiroidei - 123 mii cazuri, al faringelui - 65 mii cazuri, maladia Hodgkin - 62 mii cazuri.

Cele trei forme de cancer cele mai mortale sunt si cele mai frecvente: cancerul pulmonar este responsabil de 17,8% din decese, cancerul gastric - 10,4% si cancerul ficatului - 8,8% din decese.

Un sir de actiuni necostisitoare si eficace constituie piatra unghiulara a strategiei descrise in raport: lupta contra tabagismului, lupta contra infectiilor, alimentatia sanatoasa, programul de urmarire a cancerelor care pot fi tratate, ingrijire paliativa.