Pe data de 31 mai in lume este marcata ziua mondiala fara tutun

Pe data de 31 mai în lume este marcată Ziua mondială fără tutun, declarată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în anul 1987, care în acest an are genericul „Încăperi libere de fumat: Creaţi şi bucuraţi-vă de un mediu fără fum de ţigară”. Scopul acestei zile este de a crea un mediu înconjurător liber de fum de ţigară ca unica măsură efectivă de protecţie a populaţiei de acţiunea fumatului secundar.

În lume tutunul ucide mai mulţi oameni decît oricare alt drog sau chiar diferite tipuri de accidente. Fumatul este un factor de risc major pentru patru dintre primele cinci cauze de boală, incapacitate de muncă şi decese din lume.

Datele statistice denotă, că anual, la nivel global, sunt înregistrate circa 5 milioane de decese premature atribuite consumului produselor de tutun. Fumatul constituie unul din factorii majori de risc a bolilor cronice devastatoare: cancer, boli cardiovasculare, diabetul zaharat, boli pulmonare cronice şi ateroscleroza.

Conform datelor Studiului Naţional, în Republica Moldova prevalenţa consumului de tutun la populaţia adultă este în creştere, constituind peste 46% printre bărbaţi şi peste 28% printre femei. În prezent, la evidenţă la Institutul Oncologic se află peste 2 mii de bolnavi cu cancer pulmonar.
Cele mai frecvente cauze de deces prin boli atribuite fumatului sînt cancerul de buze, gură şi faringe (92% la bărbaţi şi 61% la femei), cancerul pulmonar (90% - bărbaţi şi 79% - femei), cancerul de laringe (81% - bărbaţi şi 87% - femei), bronhopneumopatia obstructivă cronică (84% - bărbaţi şi 79% - femei). Totodată este înalt procentul de decese prin boala coronariană (45% - bărbaţi şi 41% - femei) şi prin boli cerebrovasculare (51% - bărbaţi şi 55% - femei).

Cel mai periculos fumatul este pentru tinerii cu vîrsta între 15-25 de ani, care suportă consecinţe grave în timp, riscul fiind direct proporţional cu numărul ţigărilor fumate. Experţii estimează că un adolescent care fumează pînă la o vîrstă mijlocie îşi va scurta viaţa cu 24 de ani.

Totodată, fumătorii îşi pun în pericol nu numai propria lor sănătate, ci şi a celor care inspiră fumul produs de ei, aceştia fiind fumătorii pasivi.

Cercetările medicale au arătat că, copiii cu părinţi fumători suferă mai des de bronşită acută şi cronică, de traheită, laringită, faringită, de pneumonie şi, în general, ei ajung să fie internaţi mai des în spital. Aceasta se explică prin faptul că părinţii fumători tuşesc mai mult, ceea ce favorizează răspîndirea microbilor şi, totodată, fumul are un efect iritant asupra căilor respiratorii ale copiilor.

Este alarmant faptul că riscul de a face cancer prin simpla convieţuire cu fumătorii este mare. Diferite cercetări au arătat că soţiile fumătorilor au un risc semnificativ crescut de cancer pulmonar.
Un pericol aparte este fumatul la femeile gravide, pentru că în acest fel este forţat să fumeze şi fătul. Nou-născuţii de la mamele fumătoare au o greutate corporală mai mică, mortalitatea în rîndul acestor copiilor este mai mare. Totodată, femeile care fumează în timpul gravidităţii au mai multe naşteri premature.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră consumul de tutun cel mai important factor de risc pentru starea de sănătate precară a populaţiei. Prevenirea consumului de tutun este, în viziunea OMS, cea mai importanta măsura care poate avea ca rezultat îmbunătăţirea stării de sănătate a peste 870 milioane de oameni.

Majoritatea consecinţelor tabagismului pot fi preîntîmpinate şi diminuate prin elaborarea unor măsuri multisectorale de control asupra tutunului. Acestea includ: reglementarea şi coordonarea procesului de cultivare, producere, taxare, ambalare şi etichetare, precum şi combaterea traficului ilicit, comercializarea, consumul, publicitatea produselor de tutun şi, nu în ultimul rînd, educaţia şi informarea populaţiei despre dauna fumatului.

Anume din aceste considerente OMS a adoptat Convenţia Cadru privind Controlul Tutunului, aprobată la 21 mai 2003, la Geneva, în cadrul celei de-a 56-a sesiuni a Asambleei Mondiale a Sănătăţii.
Republica Moldova a semnat Convenţia Cadru de Control al Tutunului la 29 iunie 2004, iar la 11 mai curent Parlamentul Republicii Moldova, la iniţiativa preşedintelui ţării, Vladimir Voronin, a ratificat Convenţia şi a demonstrat, astfel, că este gata să-şi asume responsabilitatea pentru implementarea acesteia în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi recunoaşterii impactului devastator al consumului de tutun şi al expunerii la fumul de ţigară.