Muzica celulara depisteaza cancerul

Aparate care asculta celulele, rezonante magnetice realizate digital sau bureti marini asi in autoaparare sint ultimele arme folosite de oamenii de stiinta in lupta cu cancerul.

Fac celulele zgomot? este intrebarea careia cercetatorii incearca sa-i raspunda in tentativa de a gasi metode cit mai eficiente de contracarare a cancerului. Sunetele aproape imperceptibile produse de tesuturile celulare ar putea sa-i ajute pe cei de mai sus cu o perspectiva mult mai eficienta asupra biomecanicii celulare, fiind inclusiv capabila sa ajute la detectarea bolii.

Cercetatorii de la Universitatea din California au ajuns la concluzia ca peretii celulari ai drojdiei vibreaza cu o frecventa de 1.000 de batai pe secunda. Aceste miscari, prea fine si prea rapide pentru a putea fi filmate, sint totusi suficient de puternice atunci cind sint transformate in sunet pentru a crea ceea ce oamenii de stiinta numesc „un tipat inalt“. Biologul Jim Gimzewski sustine ca sunetul celular este dat de motoarele celulare care transporta proteine si care astfel produc o serie de vibratii.

Celulele umane „tipa“ in mod sigur atunci cind un fascicul de lumina este indreptat asupra lor, dau asigurari specialistii americani. Puse sub o lumina infrarosie de catre biologi de la Universitatea din Manchester, celulele umane au emis mii de note. Analizate statistic, aceste sunete, create de incalzirea rapida, urmata de o racire la fel de brusca, au condus la concluzia ca vibratiile produse pot face diferenta dintre celulele normale si cele cancerigene. „Diferenta dintre o celula sanatoasa si una bolnava este ca atunci cind ai asculta doua orchestre imense cintind in acelasi timp. In orchestra canceroasa, tuba cinta extrem de prost“, incearca o comparatie biologul britanic Peter Gardner.

Acesta perfectioneaza in acest moment tehnica in speranta ca va putea inlocui cit mai curind testele de dinainte de biopsie, adesea eronate, care se folosesc pentru a detecta cancerul de prostata. Alti cercetatori americani au preferat sa-si indrepte atentia spre fundul oceanelor pentru a gasi leac acestei boli. Anul trecut, chimistul Karl Scheidt, de la Universitatea Northwestern din Chicago, a fost intrigat de descoperirea colegei sale, specializata in chimie marina, Amy Wright: un burete neobisnuit din strafundurile marii s-a dovedit extrem de eficient in a opri cresterea celule lor cancerigene. In cele din urma, Scheidt si colegii sai au ajuns sa faca public, saptamina trecuta, modul in care au ajuns sa creeze, pe cale sintetica, structura moleculara a buretelui de mare respectiv, ceea ce ii va ajuta sa invete cum functioneaza si cum pot da forma unor medicamente eficiente impotriva cancerului.

Buretii marini nu se pot misca si nu pot evita pradatorii, nu au nici ghiare, dinti sau tepi. Asa ca si-au dezvoltat un alt mecanism de aparare: protectia chimica. Ei produc compusi otravitori pentru a-si tine inamicii la distanta, fiind bogati in substante interesante pentru cercetatori, multe cu abilitati de stavilire a cancerului, informeaza publicatia „Science Daily’’.

Tot peste Ocean, cibernetica a dat si ea o mina de ajutor oncologilor. Cercetatorii de la IBM au creat impreuna cu o echipa de doctori o baza de date cu imagini digitale pentru a putea diagnostica si trata pacientii bolnavi de cancer mult mai rapid si mai eficient. O echipa de studiu de la The Cancer Institute of New Jersey a reusit, astfel, digitalizarea imaginilor obtinute prin rezonanta magnetica si a tomografiilor, cu ajutorul unui sistem ultraperformant denumit Power6 570 Series, relateaza computerworld.com.

„In acest moment, doctorul arunca o privire generala asupra tesuturilor si biopsiilor. O data cu aceasta digitalizare, se pot compara numere pentru ca imaginile au fost transformate in biti, iar observatia se poate face mult mai precis“, spune Robin Willner, reprezentant IBM.
Tarile in curs de dezvoltare, cele mai expuse

Peste 80 de milioane de persoane ar putea fi doborite de o forma de cancer pina in 2020, cele mai multe dintre decese, in jur de 70%, urmind sa se inregistreze in tarile in curs de dezvoltare, avertizeaza un studiu al Organizatiei Mondiale a Sanatatii si al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA), citat de MEDIAFAX. Cum cancerul este responsabil pentru 12,5% dintre decesele inregistrate in lume, AIEA estimeaza ca este necesar un miliard de dolari pentru investitii in tarile in curs de dezvoltare in urmatorul deceniu, intrucit acestora le lipsesc resursele si infrastructura pentru depistarea maladiei si pentru tratarea ei. „Daca boala este depistata si tratata cum trebuie, o treime dintre cazuri pot fi evitate si alti 33% dintre pacienti pot fi vindecati“, explica AIEA.