Plantele active in hipertensiunea arteriala

Dintre legumele si fructele cu actiune favorabila asupra hipertensiunii, alaturi de tratamentul medicamentos, sant frunzele de afin, fructele de afin, coacaz, citricele, fragii, maslinele, marul, visinele si strugurii. Mai sant indicate: secara, orz, hrean, sfecla rosie, cartofi, usturoi.

Dintre plantele cele mai active in tratarea hipertensiunii arteriale, la care este necesara monitorizarea medicului, amintim in primul rand Vascul (Viscum album), o planta parazitara care creste pe pomi fructiferi, de la care se folosesc frunzele si varfurile. Activitatea sa este in functie de specia de pom pe care a crescut: astfel, vascul care a crescut pe par este cel mai activ; activitatea sa scade progresiv la cel provenit de la brad, mesteacan, plop, salcie, trandafir, tei si frasin; in aceeasi ordine creste toxicitatea.

De aceea, se recomanda ca vascul sa fie procurat din magazinele de specialitate. Planta contine saponine, acetilcolina, o viscotoxina si altele. Se consuma sub forma de macerat (2 lingurite la o cana), dupa ce se lasa la macerat la temperatura camerei timp de 8 ore. Se bea in 2 reprize (ultima inainte de culcare). in timpul tratamentului se verifica tensiunea arteriala pentru stabilirea dozei necesare. Printre alte plante cu actiune hipotensiva sant de mentionat isopul, mesteacanul, paducelul, patlagina, sulfina si talpa-gastii, folosite in toate ceaiurile hipotensive.

De la Paducel (Crataegus monogyna) se folosesc frunzele (care sant mai active) si fructele. Ele contin flavonoizi, anto-cianidine, acizi triterpenici; planta are si actiune vasodilatoare (coronare), antispasmodica si sedativa, precum si de intarire a inimii. Paducelul se foloseste sub forma de infuzie (o lingurita la o cana), 2 cani pe zi, care se beau treptat. Are actiune favorabila asupra hipertensiunii arteriale. E indicat ca varstnicii sa bea cate o cana cu infuzie de paducel pe zi (treptat).

Alta planta eficienta este: talpa-gastii, de la care se folosesc partile aeriene (actioneaza ca sedativ venos si cardiac) si se asociaza de obicei cu alte plante cu actiune similara, folosindu-se sub forma de infuzie - 2 lingurite la o cana, 1-2 cani pe zi. Cateva formule folositoare: Vasc si paducel in parti egale, 2 lingurite la o cana; sau vasc, paducel si coada-calului, 2 ceaiuri pe zi (coada-calului se foloseste ca diuretic).

Se mai pot folosi infuzii din urmatoarele plante, simple sau combinate: sulfina, isop, traista ciobanului, tot cu 1 -2 lingurite la o cana, 2 cani pe zi. Tot aici trebuie amintite si cele 2 ceaiuri tipizate: Ceaiul calmant, activ in hipertensiune, datorita paducelului cu actiune sedativa centrala ceaiul calmant impotriva tulburarilor cardiace si ceaiul sadativ, cu actiune mai complexa.

Stenocardia - crize de durere in zona inimii

Stenocardia este o stare ce se manifesta prin accese specifice si crize de durere in zona inimii.

Cauza steno-cardiei este ischemia muschiului cardiac. Ischemia (intrerupere a circulatiei sangelui intr-un organ, datorita astuparii unui vas) apare in urma spasmelor arterelor coronare, provocate de factori neuropsihici (stres) sau de iritatii reflexe din partea altor organe interne (tractul digestiv, vezicula biliara, artera pulmonara etc). O alta cauza a ischemiei este ingustarea lumenului vaselor afectate de ateroscleroza. Foarte frecvent, aceste doua cauze se imbina.

Crizele accentuate de stenocardie se intalnesc mai des la barbati, in special la cei trecuti de 40 de ani. Probabilitatea aparitiei lor este mai mare la cei obezi, la cei care sufera de hipertensiune arteriala sau diabet zaharat.

Accesele pot fi declansate de factori atat psihici, cat si fizici. Cel mai important factor psihic sunt emotiile puternice - fie pozitive sau negative. Factorii fizici tipici sunt efortul fizic sustinut, frigul, mesele copioase.

Crizele de stenocardie sunt tipice, greu de confundat cu durerile de alta forma sau geneza. Durerile apar in regiunea inimii si pot iradia in mana stanga, in partea stanga a gatului si spre omoplatul stang. Durerea este atat de acuta si intensa, incat suferindului i pare ca va muri daca ea se va aprofunda sau va dura mai mult timp. De multe ori, este suficient ca bolnavul sa stea linistit putin timp, sa se relaxeze si sa se odihneasca ca durerea sa dispara. Daca repaosul si relaxarea nu ajuta, durerea poate fi calmata cu medicamente vasodilatatoare (nitroglicerina).

Tabloul corespunde formei de efort a stenocardiei. Alta forma este cea de repaos. Ea este mai grava, deoarece apare in cazurile de ateroscleroza coronariana inaintata. in aceasta stare lumenul vaselor cardiace este atat de ingust, incat crizele de stenocardie apar in stare de repaos complet. Ele sunt mai severe si pot fi urmate de senzatii de amorteala sau intepaturi in mana stanga, dureri nedefinite in umarul stang sau gat.

Crizele de stenocardie trebuie deosebite de durerile in regiunea toracelui ce nu sunt cauzate de ischemia miocardului. Dureri intense in piept simt persoanele ce sufera de nevralgii ale nervilor intercostali, afectiuni ale coloanei vertebrale (scolioza, osteocondroza), de guta, de afectiuni ale pleurei etc. in asemenea cazuri, durerea porneste de la organul afectat si iradiaza spre inima.

Intre crizele de durere persoanele ce sufera de stenocardie se simt perfect sanatoase.

Reguli de aur pentru o inima sanatoasa

Aceia dintre noi care se bucura de o inima sanatoasa nu constientizeaza cat sant de norocosi decat atunci cand vreun apropiat se confrunta cu o afectiune cardiovasculara severa. Inima este motorul vietii si trebuie tratata ca atare.

Care sant principalii factori care pericliteaza sanatatea inimii?
- factori de risc fara posibilitati de modificare (varsta, sexul, ereditatea);
- factori de risc cu posibilitati de modificare (hipertensiunea arteriala, cresterea colesterolului, fumatul, obezitatea, diabetul, intoleranta la glucoza, cocaina, factori comportamentali - stres etc.
- factori protectori: colesterolul «bun», activitatea fizica, consumul moderat de alcool.

De ce trebuie sa ne ferim?
- Hipertensiunea arteriala. Mentinerea tensiunii arteriale in limitele considerate normale (135 tensiunea sistolica «maxima» si 85 mm Hg tensiunea diastolica «minima») este un deziderat important in combaterea afectiunilor cerebrovasculare, cardiace, vasculare periferice si renale. Din fericire, la ora actuala avem un arsenal bogat in metode de combatere a hipertensiunii arteriale: reducerea consumului de sare, procedee de relaxare si medicamente antihipertensive.

- Fumatul: fumul de tigara contine nicotina, gudroane si monoxid de carbon. Nicotina da dependenta, gudroanele ne afecteaza plamanii si caile respiratorii si sant responsabile de o serie de modificari canceroase, iar monoxidul de carbon afecteaza sangele si vasele. De aici, e lesne de inteles rolul nefast al fumatului asupra sanatatii inimii. O veste buna este ca riscul de imbolnavire cardiovasculara se amelioreaza in timp, pana la disparitie, odata cu renuntarea la fumat.

- Obezitatea este ca un rau care nu vine niciodata singur. Ea determina aparitia altor factori de risc cardiac din cei enumerati mai sus: hipertensiunea arteriala, diabet etc. Persoanele care au mai mult cu peste 30% din greutatea ideala au un risc mare sa dezvolte boala cardiaca. China are un proverb foarte plastic: «Ne sapam mormantul cu dintii». Atentie, cei ce se supun unei cure rapide de slabire au risc sporit de moarte subita!

Reguli de alimentatie:
- eliminarea grasimilor animale si a produselor lactate al caror continut in grasimi hidrogenate este crescut;
- cresterea consumului de acizi grasi (peste, uleiuri de in, canepa, dovleac);
- consumul zilnic de fructe si legume proaspete; ghimbirul, usturoiul si sofranu! si-au dovedit beneficiul cardiac.
- un aport zilnic adecvat de calciu diminueaza posibilitatea aparitiei hipertensiunii arteriale. Alti factori alimentari importanti sant: magneziu! (din legumele verzi si cereale), vitamina D, vitamina B6, B12, acidul folie (din fructe, legume verzi, rosii etc.) si substantele antioxidante (coenzima Q).

Hipertensiunea si nivelul ridicat de colesterol pot induce dementa

Hipertensiunea si un nivel ridicat al colesterolului sporesc riscurile de dementa, releva un studiu efectuat in Suedia, Acesta a dezvoltat o metoda capabila sa prezica, pe baza factorilor mentionati probabilitatea ca o persoana de varsta mijlocie sa ajunga sa sufere de dementa.

Testul calculeaza riscul prin calcularea nivelului presiunii arteriale, a indicelui masei corporale si y nivelului de colesterol tinand, totodata, cont de varsta persoanei, educatia, activitatea fizica si factorii genetici.

Expertii au analizat acesti factori pe un esantion de 1409 de persoane, pe care le-au examinat din nou dupa 20 de ani ( pentru a detecta simptomele dementei, precum boala Alzheimer sau dementa de tip vascular. Tot factori de risc ' sini: varsta sau nivelul scazut ; de educatie.

Odata identificate, aceste persoane pot fi sfatuite sa-si schimbe stilul de viata ori li se pot administra medicamente pentru a scadea in greutate sau a le reduce hipertensiunea.

Mai mult de jumatate din numarul total de decese inregistrate in Moldova sint provocate de maladii cardiovasculare

In Republica Moldova, maladiile cardiovasculare se situeaza pe primul loc in structura mortalitatii generale a populatiei, constituind 56,3 la suta din numarul total de decese.

Aceste date au fost facute publice de catre Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, cu prilejul marcarii la nivel mondial, in ultima duminica a lunii septembrie, a Zilei Mondiale a Inimii.

Potrivit datelor MSPS, in anul 2005, in Republica Moldova au fost inregistrati 331 mii 197 de bolnavi cu maladii ale aparatului circulator (919,4 la 10.000 de locuitori). Rata incidentei (cazuri noi) de boli ale aparatului circulator in anul 2005 a constituit 242,9 la 10.000 de locuitori (fata de 184,3 cazuri la 10.000 de locuitori in 2004).

Medicii subliniaza ca prin controlul factorilor majori de risc, cum ar fi inactivitatea fizica (hipodinamia), alimentarea nesanatoasa, tabagismul, pot fi prevenite 80 la suta din toate cazurile de maladii cardiovasculare si ictusuri cerebrovasculare, astfel fiind pastrata sanatatea inimii.

Ei accentueaza ca activitatea fizica este vital importanta pentru a mentine inima sanatoasa. Astfel, prin alergari sistematice, cu o durata de cel putin o ora pe saptamina, riscul maladiilor cardiovasculare se reduce cu 42 la suta, iar mersul vioi pe parcursul a 30 de minute zilnic reduce riscul cardiovascular cu 18 la suta si cel cerebrovascular cu 11 la suta.

Totodata, pentru a reduce factorii de risc, se recomanda adaptarea unei diete echilibrate ce ar include mai multe legume si fructe, produse de bob intreg, produse fara grasimi sau sarace in grasimi, margarine lejere nesaturate si uleiuri vegetale, carne slaba, peste si pastai.

Ziua Mondiala a Inimii are in acest an genericul "Cit de tinara este inima ta?" si este organizata de catre Federatia Mondiala a Inimii, fiind sustinuta de Organizatia Mondiala a Sanatatii, UNESCO, UNICEF, societatile cardiologilor din intreaga lume. Scopul desfasurarii acestei zile este de a atrage atentia populatiei asupra pericolului bolilor de inima si al ictusului cerebral, precum si asupra importantei unui mod de viata sanatos.

Maladiile aparatului circulator constituie cea mai frecventa cauza de deces in intreaga lume, acestea luind anual viata a 17,5 milioane de oameni. 80 la suta din cazuri de deces sint inregistrate in tarile cu un venit mic si mediu pe cap de locuitor, majoritatea persoanelor afectate fiind de virsta apta de munca.

Ziua Mondiala a Inimii

Ziua Mondiala a Inimii, marcata in intreaga lume in ultima duminica a lunii septembrie, are in acest an genericul "Cit de tinara este inima ta?".

Scopul desfasurarii acestei zile este de a atrage atentia populatiei asupra pericolului bolilor de inima si a ictusului cerebral, precum si importantei modului sanatos de viata.

In acest an medicii tin sa sublinieze ca prin controlul factorilor majori de risc, cum ar fi inactivitatea fizica (hipodinamia), alimentarea nesanatoasa, tabagismul, pot fi prevenite 80% din toate cazurile de maladii cardiovasculare si ictusuri cerebrovasculare, astfel fiind pastrata sanatatea inimii.

Maladiile aparatului circulator sint cea mai frecventa cauza de deces in intreaga lume, anual luind viata a 17,5 milioane de omeni. 80% din cazuri de deces sint inregistrate in tarile cu venit mic si mediu pe cap de locuitor, majoritatea persoanelor afectate fiind in virsta apta de munca.

In Republica Moldova maladiile cardiovasculare se situeaza pe primul loc in structura mortalitatii generale a populatiei, constituind 56,3% din numarul total de decese.

In anul 2005 in Republica Moldova au fost inregistrati 331 mii 197 bolnavi cu maladii ale aparatului circulator (919,4 la 10.000 populatie).

Rata incidentei (cazuri noi) prin bolile aparatului circulator in anul 2005 a constituit 242,9 la 10.000 populatie (2004 - 184,3 cazuri la 10.000 populatie, 2000 - 101,0 cazuri la 10.000 populatie). Aceasta se explica prin depistarea mai activa a persoanelor cu boli ale aparatului circulator, inclusiv gratie implementarii mecanismului de compensare a medicamentelor antihipertensive si pentru insuficienta cardiovasculara din fondurile Asigurarilor Obligatorii de Asistenta Medicala si adresabilitatii mai mari a populatiei.

Activitatea fizica este vital importanta pentru a mentine inima sanatoasa. Prin alergari sistematice, cu o durata de cel putin o ora pe saptamina, riscul maladiilor cardiovasculare se reduce cu 42%, iar mersul vioi pe parcursul a 30 minute zilnic reduce riscul cardiovascular cu 18% si riscul cerebrovascular cu 11%. Activitatile fizice sistematice incetinesc ingustarea arterelor cordului si a creierului, stimuleaza utilizarea excesului de grasimi depuse in diferite regiuni ale corpului, pot reduce nivelul marit al tensiunii arteriale si mentin concentratia glucozei in singe la nivel normal.

Totodata, pentru a reduce factorii de risc se recomanda adaptarea unei diete echilibrate ce ar include mai multe legume si fructe, produse de bob intreg, produse fara grasimi sau sarace in grasimi, margarine lejere nesaturate si uleiuri vegetale (de floarea soarelui, porumb, seminte de rapita, masline), carne slaba, peste si pastai. Pentru adulti se recomanda cel putin 30 de minute de plimbare rapida zilnica.

Ziua Mondiala a Inimii este organizata de catre Federatia Mondiala a Inimii si este sustinuta de Organizatia Mondiala a Sanatatii, UNESCO, UNICEF, societatile cardiologilor din intreaga lume.

Vaccinul antigripal si bolile cardiovasculare

Studiile anterioare relevau faptul că, la pacientii diagnosticati cu afectiuni cardiovasculare, vaccinarea antigripală, efectuată anual, previne morbiditatea cardiovasculară si mortalitatea de cauză generală.

American Heart Association si American College of Cardiology recomandă imunizarea antigripală cu un vaccin inactivat, injectat intramuscular, ca o măsură de preventie secundară, în cazul persoanelor cu boli coronariene sau cu ateroscleroză (clasa IB), cărora le este contraindicată administrarea vaccinului viu atenuat, pe cale intranazală.

Stenturile cardiace pot determina accidente vasculare cerebrale

Intr-un studiu francez, realizat pe pacienti diagnosticati, în proportie de cel putin 60%, cu stenoză carotidiană simptomatică, rata deceselor si a accidentelor vasculare cerebrale, la o lună si la sase luni, a fost mai redusă după endarterectomie (3,9%) decât după implantarea unui stent (9,6%).

În schimb, implantarea de stenturi carotidiane este mai putin invazivă decât endarterectomia, iar riscul de producere a unor leziuni nervoase este de 1% în urma stent-ului, fată de 8% după tehnica chirurgicală clasică.

Factori de risc in bolile de inima

Pentru a preveni aparitia maladiilor cardio-vasculare, fiecare dintre noi trebuie sa respecte cateva reguli simple de viata: adoptarea unei alimentatii echilibrate, practicarea de exercitii fizice si renuntarea la fumat.

1. Principalul dusman al inimii este tutunul.
Nicotina accelereaza ritmul cardiac, contracta arterele, creste presiunea arteriala. Oxidul de carbon scade oxigenul din sange, distruge traiectul interior al arterelor, favorizeaza depozitele de colesterol si aparitia aterosclerozei. Alti constituienti ai nicotinei produc angina pectorala, infarct, arterita, accidente cerebrale. Riscul se accentueaza o data cu cresterea numarului de tigari fumate zilnic.

2. Excesul de colesterol distruge arterele.
In principiu, pana la 45 de ani, datorita hormonilor feminini, colesterolul se pastreaza in limite normale. Femeile care urmeaza tratament contraceptiv trebuie sa isi faca anual un control medical pentru stabilirea nivelului colesterolului. Acelasi lucru se impune si pentru persoanele care fumeaza, care sufera de diabet, obezitate sau hipertensiune arteriala.

3. Hipertensiunea arteriala este ucigasul silentios.
Hipertensiunea se manifesta prin presiunea ridicata a sangelui in artere. Astfel, inima oboseste, peretii arterelor devin rigizi. Depozitele de colesterol se maresc. Tensiunea trebuie controlata, cel putin o data pe an, dupa varsta de 30 de ani.

4. Excesul de greutate inclina balanta in partea rea.
Atunci cand grasimea se depune mai mult pe solduri si pe fese, nu sunt motive serioase de ingrijorare. Repartizat in partea superioara a corpului, excesul de greutate este insotit de hipertensiune si diabet. O cura de slabire, poate normaliza tensiunea si poate stabiliza diabetul.

5. Stresul si sedentarismul trebuie inlaturate.
Stresul accelereaza ritmul cardiac, creste tensiunea arteriala si distruge arterele. Persoanele colerice sau cele care au sentimente de frustrare sunt cele mai amenintate. Fara o activitate sportiva, muschiul cardiac isi pierde puterea de contractie si primeste din ce in ce mai putin sange si oxigen.

Consumul de fructe si legume si riscul de coronaropatie

Consumul de fructe si legume se asociază invers proportional cu rata de aparitie a coronaropatiilor, relevă o metaanaliză care a cuprins nouă studii de cohortă.

Cercetătorii au luat în calcul portiile zilnice de fructe si legume ale unui număr mare de subiecti (91 379 de bărbati si 129 701 femei, care au suferit 5 007 de evenimente coronaropate). Rămâne a fi elucidat mecanismul ce stă la baza unei asemenea asocieri.

Prieteni mai speciali

Cercetătorii care şi-au propus să găsească modalităţi de prelungire a duratei de viaţă la persoanele cu infarct miocardic au descoperit că cel mai bun « medicament » poate avea... 4 picioare şi mustăţi.

Convalescenţii care au acceptat în preajma lor un câine, o pisică sau orice alt animal de casă s-au vindecat mai repede şi au trăit mai mult decât cei lipsiţi de această legătură afectivă. Explicaţia poate fi următoarea: oferind un ataşament necondiţionat, animalele domestice reduc nivelul de stres al stăpânilor lor.

Afectiunile cardiovasculare in poliartrita reumatoida

Rezultatele unui studiu ce a inclus 25 385 de participanti demonstrează că artrita reumatoidă este un factor de risc pentru aparitia evenimentelor cardiovasculare, mai frecvente în rândul adultilor tineri si al celor fără asemenea antecedente.

După o perioadă de urmărire de cinci ani, dintre cei 25 385 de pacienti, 375 au fost internati pentru infarct miocardic, 363 pentru infarct cerebral, iar 4 367 au decedat datorită unor afectiuni cardiovasculare.

Eficienta angioplastiei pusa la indoiala

Interventia coronariană percutanată (percutaneous coronary intervention - PCI) nu reduce rata de deces, de producere a unui nou infarct sau de instalare a insuficientei cardiace.

Intr-un studiu cu control statistic s-a înregistrat o tendintă de crestere a frecventei reinfarctului, în primii patru ani, la pacientii stabili care au suferit o ocluzie a arterei coronariene în intervalul 3-28 de zile după un infarct de miocard.

Din totalul celor 2 166 de participanti, 1 082 au fost repartizati în grupul la care s-au efectuat PCI si implantare de stent, în asociere cu o terapie medicală optimă, iar pentru restul subiectilor s-a prescris doar tratament medicamentos.

Rata de reinfarct, în cadrul celor două grupuri, a fost de 7,0% si, respectiv, de 5,3%, rata de insuficientă cardiacă clasa IV NYHA, de 4,4% vesus 4,5%, iar cea de deces, de 9,1% versus 9,4%.

Cearsafuri care verifica inima

Cearsafurile care pot verifica functionarea inimii in timpul somnului si care pot detecta aparitia unei eventuale probleme cardiace au fost dezvoltate de o echipa de cercetatori de la compania Philips si vor fi testate anul viitor in Spania si Germania.

Senzorii incorporati in fetele de perna si cearsafuri pot aprecia momentul in care o problema cardiaca incepe sa se agraveze.

Senzorii pot alerta medicii atunci cand intervine o problema, iar acestia pot actiona mai repede pentru a salva viata pacientului.

Asa-numitele "lenjerii de pat biomedicale" sunt lavabile si au fost dezvoltate de Philips ca parte a unui proiect de prevenire a deceselor provocate de maladii cardiace. Inventia are ca scop ajutarea persoanelor care sufera de insuficienta cardiaca.
Lenjeria de pat este dotata cu electrozi.

Sectia de cardiologie a Spitalului din Balti plina ochi cu pacienti

Din cauza timpului cald de afară soresc cazurile de înrăutăţire a sănătăţii celor se suferă de boli cardio-vasculare.

Secţia Cardiologie din cadrul Spitalului Republican Bălţi este suprasolicitată, statisticile arătând că circa 70 la sută din internări reprezintă cazurile urgente.

Şeful Secţiei Cardiologie a Spitalului din Bălţi, Valeriu Coval, a comunicat că de câţiva ani mărirea fluxului de pacienţii în lunile ianuarie-martie a devenit ceva firesc, dar în acest an se înregistrează o erupţie.

Faptul se explică că temperaturile pozitive de afară nu sunt caracteristice pentru această perioadă a anului. În secţie sunt 50 de paturi, iar în prezent aici sunt internaţi 58 de pacienţi. În asemenea perioade, sunt utilizate şi paturile de rezervă. „Sunt zile când bolnavii nici nu-şi revin bine din starea de criză că vin alte urgenţe”, relatează Coval.

Cel mai mult li se agravează starea sănătăţii la persoanele de vârstă înaintată şi la cei ce suferă de hipertensiune arterială.

Ghid pentru diabet, statusul de pre-diabet si afectiunile cardiovasculare

Ghidul in cauza a fost creat de un grup international de experti din cadrul European Society of Cardiology (ESC) si European Association for the Study of Diabetes (EASD).

Sunt prezentate tratamentul si recomandarile adecvate in cazurile de diabet zaharat, pe baza carora medicii sa poata selecta, pentru fiecare pacient diabetic, cea mai buna strategie terapeutica individualizata.

Expertii au evaluat metodele de diagnostic si tratament ale diabetului zaharat si au analizat raportul risc-beneficiu al terapiei recomandate in statusul de pre-diabet si in afectiunile cardiovasculare.

Dansul - cel mai bun exercitiu pentru inima

O echipa de cercetatori italieni au prezentat la conferinta „American Heart Foundation” un studiu conform caruia dansul este cel mai bun exercitiu fizic pentru sanatatea inimii.

„Cateva miscari lente de dans contribuie la cresterea nivelului de oxigen absorbit in sange si face minuni pentru ritmul cardiac”, a precizat prof. dr. Romualdo Belardinelli, coordonatorul studiului.

Jumatate dintre persoanele participante la studiu au efectuat un program de exercitii fizice moderate, in timp ce cealalta jumatate a dansat vals. La finele cercetarii, medicii au observat ca starea sanatatii inimii in cazul dansatorilor s-a imbunatatit semnificativ comparativ cu cea a pacientilor care au practicat sportul.

Cercetatorii au explicat ca secretul nu consta doar in miscari, ci si in faptul ca dansul este mult mai atragator. „De obicei, dupa o luna de practicare a sportului, jumatate din pacientii cu probleme cardiace renunta la sport”, au subliniat realizatorii studiului.

Varsta si hipertensiunea

Este bine cunoscut faptul ca, de regula, sunt hipertonice persoanele de varsta a treia. Studiile recente ale cardiologilor occidentali releva ca riscul, pe care il comporta aceasta maladie, este mai mare decat se credea anterior.

Astfel, sapte din zece europeni si noua din zece americani de varsta medie si inaintata sufera de hipertensiune sau sunt predispusi sa contracteze maladia in cauza.

Aceste rezultate sunt un avertisment nu numai pentru occidentalii in etate, ci si pentru orice persoana din orice zona a lumii care a depasit varsta de 50 de ani si nu stie ca are asemenea probleme de sanatate sau stie, dar nu ia masuri pentru a controla nivelul tensiunii arteriale. Persoanele care nu constientizeaza pericolul hipertensiunii pot suporta diverse consecinte: ictus, infarct, afectiuni renale etc.

Tensiunea arteriala la persoanele adulte este considerata inalta (hipertensiune) daca cea sistolica este mai mare de gradatia 140 (cifra de sus) si cea diastolica - de 90 (cifra de jos) mm Hg. La limita normei sunt valorile presiunii sistolice de 130-139 si ale celei diastolice - 85-89 mm Hg. De notat ca chiar si persoanele cu tensiunea arteriala in limitele celei normale risca sa suporte o insuficienta cardiaca, un infarct sau un ictus.

Cheia succesului in prevenirea si normalizarea tensiunii arteriale este schimbarea stilului de viata. Evident, este vorba de abordarea unui mod sanatos de viata. Pentru cei cu probleme de tensiune aceasta inseamna un regim alimentar cu un continut minim de grasimi, renuntarea la grasimile saturate (slanina, untura, unt, carne grasa de porc, seu etc.) si substituirea lor cu cele nesaturate (uleiuri vegetale rafinate); consumarea unor cantitati mari de legume si fructe proaspete si preparate fara a fi prajite cu grasimi, limitarea produselor ce ingrasa (painea alba, copturile, pastele fainoase, cartofii, orezul etc.). Uitati de cafea si ceai tare si nu faceti abuz de sare si bucate sarate (de ex., muraturi).

Micsorarea masei corporale este al doilea pas spre diminuarea tensiunii arteriale si a riscului hipertoniei, in general. "Consuma dejunul singur, pranzul imparte-l cu un prieten, iar cina da-o dusmanului" - iata o vorba chinezeasca ce ar trebui sa fie motto-ul persoanelor care vor sa slabeasca si, astfel, sa-si mentina tensiunea arteriala la un nivel optim.

De asemenea, efortul fizic trebuie sa fie un element indispensabil al vietii dvs. Cei cu probleme de tensiune nu trebuie sa lucreze fizic din greu sau sa practice orice sport ar dori. Decizia poate fi luata dupa consultarea cardiologului, dar cele mai indicate sunt plimbarile, jogging-ul in ritm lent la distante moderate si inotul.

Nu este usor sa duci un mod de viata sanatos, dar merita tot efortul. Succes!

Risc cardiovascular determinat de noxe respiratorii

Se pare că, la femeile aflate în menopauză, expunerea prelungită la actiunea poluantilor atmosferici este un factor de risc pentru producerea afectiunilor cardiovasculare si a decesului.

Monitorizarea s-a realizat prin plasarea unui senzor în zona resedintelor urmărite în studiu.

Aparitia evenimentelor cardiovasculare a fost asociată cu cresterea concentratiei de particule aerodinamice cu un diametru mai mic de 2,5 microni.

Fetita cu doua inimi

Hannah Clark este singurul copil din lume care a trait, timp de 11 ani, cu doua inimi in piept.

Cand s-a nascut, in urma cu 13 ani, Hannah a fost doar o fetita oarecare, din localitatea Mountain Ash, South Wales.

Dar, dupa varsta de un an, medicul a observat ca inima fetitei bate intr-un mod anormal si a trimis-o la un spital de boli cardiologice pentru investigatii amanuntite. Verdictul a fost dramatic: inima copilului crestea intr-un ritm nefiresc si-i putea provoca, in scurt timp, moartea. Hannah Clark a fost operata la varsta de doi ani. Medicul care a efectuat transplantul nu s-a indurat sa-i smulga copilului inima din piept, doar pentru ca era prea mare. El a decuplat venele si arterele si a lasat inima veche doar cu vasele sangvine necesare supravietuirii, plasand inima cea noua chiar langa ea.

Nu putea urca pe scari
Riscul pe care si l-a asumat medicul a fost extrem de mare, dar parintii au fost de acord cu aceasta masura de precautie. in cazul in care inima noua ar fi fost respinsa, pentru o vreme, fetita ar fi putut supravietui folosindu-si propriul cord.